E colorata atunci cand e plina de lumina...uneori e trista, intunecata, dar plina de viata... pescarusii zboara deasupra ei, se odihnesc pe pietre...e mereu EA dar totdeauna alta...Am descoperit de curand ce inseamna sa stai la malul ei, sa poti sa o vezi atunci cand ti-e dor, sa suferi ca nu o poti vedea pentru ca vantul te impinge inapoi...
O stiam doar pe EA, cea care era calda, in zilele caniculare ale verii cand ii simteam racoarea placuta pe piele...
Am redescoperit-o intr-o zi de septembrie cand viata m-a adus langa EA, acum e parte din viata mea, poate de aceea cele mai multe fotografii ii sunt dedicate EI...MARII...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu